Ce sunt Paștile
Paștile (din ebraicul Pesah, Trecerea) sunt praznicul Învierii lui Hristos, trecerea de la moarte la viață. Biserica le numește Praznicul praznicelor, iar tot ce este în an duce la ele sau pornește din ele. Sfântul Pavel spune: „Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră” (1 Corinteni 15, 14).
Paștile ortodoxe se calculează după calendarul bisericesc și după rânduiala Sinodului I Ecumenic: cad în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară și după Paștile evreiești. De aceea adesea nu coincid cu Paștile occidentale. În 2027 Paștile occidentale sunt la 28 martie, iar Paștile ortodoxe la 2 mai.
Slujba din noapte
Slujba începe târziu sâmbătă noaptea, cu Miezonoptica, în care biserica este aproape în întuneric, iar Epitaful (în slavonă, plashchanitsa), giulgiul lui Hristos, este dus în altar. Puțin înainte de miezul nopții se sting luminile, iar clericii și poporul ies din biserică cu lumânări, cântând „Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule”.
Înconjoară biserica o dată și se opresc la ușile încuiate. Preotul cântă „Hristos a înviat din morți”, ușile se deschid, iar oamenii intră într-o biserică plină de lumină. Urmează Utrenia Învierii, cu Canonul pascal al Sfântului Ioan Damaschin și cu cuvântul de învățătură al Sfântului Ioan Gură de Aur, apoi Liturghia.
Salutul
Din noaptea aceea până la Înălțare, creștinii ortodocși se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!” (în slavonă, Khristos voskrese! Voistinu voskrese!) și își dau sărutarea întreită pe obraji sau își strâng mâna. Se poate spune în orice limbă.
Troparul pascal se repetă mereu: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Biserica nu argumentează în slujbă pentru Înviere; o vestește.
Tradițiile din jurul ei
După Liturghie, credincioșii dezleagă postul cu bucatele pascale sfințite: ouă roșii (o tradiție legată de Sfânta Maria Magdalena), kulici (pâinea pascală) și paskha (un preparat dulce din brânză). Bucatele se sfințesc în biserică, de obicei după slujbă sau în Sâmbăta Mare. Oamenii rămân adesea împreună la masă.
Săptămâna Luminată, săptămâna de după Paști, este socotită un singur praznic neîntrerupt. Ușile Împărătești ale catapetesmei rămân deschise toată săptămâna, nu se postește nici miercurea și vinerea, iar slujbele se cântă în felul pascal.
Ce cere mai întâi Săptămâna Mare
Paștile sunt capătul unui drum. Mai întâi vin Postul Mare și mai ales Săptămâna Mare: intrarea din Duminica Floriilor, slujbele Deniilor Mirelui, Evangheliile Pătimirii din Joia Mare, slujba îngropării din Vinerea Mare (Prohodul) și Vecernia din Sâmbăta Mare. Mulți ortodocși spun că Paștile nu pot fi primite cum se cuvine de cel care nu a trecut prin Săptămâna Mare.
Dacă nu poți veni la toate, vino la cât poți. Slujba din Vinerea Mare și noaptea Paștilor sunt cele care trebuie puse pe primul loc.
Dacă vii pentru prima dată
Oricine poate veni, iar vizitatorii sunt bineveniți. Slujba din noapte este lungă, de obicei trei sau patru ore, și se ține adesea într-o biserică plină; oamenii stau în picioare, dar este în regulă să te așezi dacă ai nevoie. Adu o lumânare, îmbracă-te modest și așteaptă-te să primești lumina de la flacăra altcuiva. Dacă nu știi ce să faci, uită-te la cei de lângă tine și întreabă după aceea. Clericii vor fi bucuroși să-ți explice.
Consultați calendarul parohiei și grupul de WhatsApp pentru orele exacte, care se anunță înainte de Săptămâna Mare.
